Şi dacã o gãseşti panã la urmã ...O vei mai lãsă sã plece? Nu o vei ţine cât mai strâns la piept ca sã nu o scapi? Şi niciodatã, niciodatã, n-o vei mai lãsa sã plece?
Unde sunt prietenii mei? M-am decis pentru o carierã solo. Dacã nu vrei sã fii la fel ca ceilalţi, ai douã opţiuni:
Laşi ca lumea sã te distrugã...Sau îţi creezi propria lume. E nevoie de bani ca sã faci asta. Sau de o dozã masivã de curaj. Cred cã mã voi descurca şi singur.
Am vrut sã urmez o speranţă. Cum îmi imaginez viitorul?
Singurãtatea ne va devora încet.
Asta e cea mai frumoasã minciunã pe care am auzit-o vreodatã...
Nu este timp pentru regrete, pentru greşelile fãcute ieri. Trecutul este trecut. Nici un suflet pierdut, nici un destin incontrolabil...Fãrã regrete. Fãrã deziluzii. Fãrã fricã. Fãrã moarte.
Nimic înainte.
Nimic în urmã.
Nu te uita în spate. Sã nu îţi fie fricã de ceea ce va veni.
Doar pulsul timpului, tonifiant, proorocit.
Înapoi în luminã.
0 Comentarii:
Trimiteți un comentariu